Familia Dalles

Român de origine greacă, Ioan G. Dalles, (născut 1816- decedat 1886), cu banii din negustorie, a cumpărat la 1862 de la prinţesa Cleopatra Trubeskoi, moşia Bucşani (1400 ha pădure, miile pogoane teren arabil, vie şi paşune). În vederea stabilirii hotarelor moşiei sale, acesta a fost în litigiu ani de zile cu ALEXANDRINA FLORESCU dar mai ales cu Gheorghe Gr. Cantacuzino zis « NABADUL » (1837 -1913), mare latifundiar şi om politic, prim -ministru (1899 -1900) (1904-1907), Şef al Partidului Conservator. La 18 mai 1883, Tribunalul Judeţean Dâmboviţa a dat câştig de cauză „ grecului " IOAN G. DALLES pentru hotarul moşiei dintre Ratoaia şi Băleni precum şi în alte pricini de hotărnicie.
Ioan şi Elena Dalles aveau şi nenumărate imobile în Bucureşti ( Lipscani, Gabroveni, Şelari, Bd. Brătianu, Gloriei, etc.) situate în vadul comercial cel mai căutat de negustori. Aceste imobile erau închiriate, parţial sau total, aşa cum reiese din registrul de venituri şi cheltuieli existent la Arhivele Naţionale Filiala Dâmboviţa.
În comuna Bucşani, familia DALLES avea un conac boieresc înconjurat de un parc care se întindea pe o suprafata de 22 ha. Localitatea era acreditată cu 6700 de locuitori, iar principala bogaţie era petrolul. A fost una dintre cele mai bogate, respectate şi iubite familii din judeţul Dâmboviţa. Şi Dora Şi Ioan (Jean) Dalles, când stăteau la moşie în Bucşani, plecau pe neştiute de la curte şi intrau prin casele localnicilor săraci, ale văduvelor, orfanilor şi bătrânilor şi le dădeau bani şi bunătăţi. Nu era flăcău sau fată din Bucşani şi din Ratoaia care, atunci când aşezau vreo căsnicie nouă, să nu primească de la Curte încunoştiinţarea că are voie să-şi cioplească casă din imensa pădure Bucşani -Ratoaia şi dacă nu aveau vite şi car de zestre, vacă cu lapte, oi, porci, să nu primească de la Jean Dalles dar de nuntă o căruta cu boi, o vacă, oi, porci de rasă, cai sau tot ce ştia el că-i place gospodarului flăcău, pentru că nu era sărbătoare de la Dumnezeu să nu fie întreaga familie la slujba Bisericească, după cum nu lipseau de la horă copiii stăpânei. Aceştia,
din dragoste sinceră pentru ce aveau pentru ţărani, se prindeau în hore, bătute şi jocuri româneşti din brâu cu ei, în admiraţia întregului sat. Aşa se explică de ce, la răscoala din 1907, familia a fost apărată de locuitorii comunei Bucşani de furia ţăranilor răsculaţi în satele învecinate.


COMPUNEREA FAMILIEI.
1. IOAN G. DALLES (1816 -4.01.1886) soţul lui ELENA DALLES.
2. Elena DALLES (născută la Bucureşti la 1849 - decedată în Bucşani la 1.09.1921), de origine macedoneană, fiica unui mare negustor de cereale din oraşul Giurgiu, căsătorită în anul 1870 cu IOAN G. DALLES, cu 33 ani mai tânără decât soţul.
Şi-au stabilit domiciliul la Bucşani, Elena Dalles şi-a petrecut cea mai mare parte din viata la Bucşani. Au avut trei copii :
o GEORGE DALLES (1870 -1873) decedat la numai 3 ani ;
o DORA DALLES ( 1875 - decedată la 7.11.1892) la numai 17 ani ;
o IOAN zis JEAN I. DALLES (1879 - 22 aprilie 1914) este ultimul copil al familiei DALLES care se stinge din viaţă de la doar 35 de ani, de la un coş la mustaţă, boală numită dalac. Statuia acestuia fiind simbol al acestei familii în parcul din localitate. IOAN DALLES, făcuse studii de drept la Paris, cunoscut ca un om plin de sensibilitate şi nobleţe. Statuia este turnată din bronz sculptor Oscar Spathe.
Elena Dalles este cea care se stinge ultima din viata la 1 septembrie 1921 la moşia din comuna Bucşani. Este cunoscută ca o personalitate cu un profund caracter creştinesc, filantropic, o femeie cu o frumuseţe şi tărie morală care a înfruntat cele mai grele momente (înmormântându-şi mai întâi soţul, după care, pe rând cei trei copii, la vârste fragede. A lăsat imensa avere de aproape 20 milioane lei la acea dată în scopuri caritabile şi filantropice, de binefacere, în special instituţiilor. Prin decizia nr. 1475/1922, Ministerul Finanţelor Publice a făcut evaluarea averii familiei la 19.840.000 lei.